Trecuse ceva timp de la ultima piesa de teatru vazuta (live), am mai prins cateva pe la TV la care m-am oprit si e de luat in seama si initiativa lui Bendeac de a readuce teatrul pe televizor, incepand din martie, pe antena1. Am incercat la mai multe dar programul nu-mi mai permite orisicand, asa ca duminica seara, desi obosit dupa o saptamana si vremea care te impingea sa stai in casa, am fost la Odeon pentru a vedea interpretarea "Marchizului de Sade".
As incepe prin a face in permanenta referire la filmul cu acelasi nume (sau "Quills", pentru americani) din 2000 in regia lui Filiph Kaufan, ce are o distributie de exceptie. In rolul abatelui pe inegalabilul Joquin Pheonix (care a avut o pauza de cativa ani, cred ca o cam luase razna, dupa cum se spune, tot raul spre bine),care, ca intodeauan, te face sa suferi alaturi de el. Geoffrey Rush in rolul nebunului Marchiz. Sa nu ii uitam pe Kate Winslet si Michael Cain, acesta din urma interpretandu-l pe teribilul doctor care a venit sa dea peste cap rostul spitalului. Cred ca putine sunt ecranizare care raman in istorie; in istoria mea, asta e un film de referinta.
Marchizul de Sade e un subiect delicat. Cred ca e nevoie de ceva curaj ca sa pui in scena piesa (dedus din faptul ca eu ca spectator am stat si m-am gandit de doua ori daca sa ma duc sau nu). Cu o distributie excelenta, recomand vizionarea lui. Marchizul de Sade a influentat lumea mai mult decat ne imaginam. Daca nu cumva e, ar trebui sa fie in cele "100 de personaje care au influentat lumea de-a lungul istoriei". Daca ai intrat vreo data in vreo conversatie mai uzuala cu vreun francez, o sa-ti dai sema ca e, dupa standardele noastre, un scarbos. Din pacate, si multi mi-au confirmat lucrul asta, francezii sunt cam cei mai "boschetari". Am mai spus-o, ei reprezinta alternative la modelul (cel putin cultural) englezo-american. Muzica, film, literatura, teatru, pictura etc. Faptul ca sexualitatea are cu totul alte standarde la ei, de unde a si plecat de altfel, englezii si americanii sunt destul de puritani la fazele de genul asta, i se datoreaza si marchizului de Sade.
Din experientele pe care le-am avut de-a lungul timpului, trebuie sa spun si cateva cuvinte despre o mica frustrare de-a mea. Si anume barul din cadrul teatrului (valabil si la opera, opereta si alte institutii gestionate de stat). Sunt ok cu faptul ca preturile sunt mai ridicate. E si normal sa fie, in regim de bar. Dar, si duminica, si acum 10-15 ani, produsele mi se par a fi invechite. Sunt tari, rancede si putine. Daca tot ai 100+ de oameni care vin la un spectacol de peste doua ore, la pauza simte nevoia sa rontaie ceva. De ce nu are o gama variata de produse de unde sa aleaga? De ce nu sunt sucurile si apa de la frigider -de multe ori chiar exista un frigider, care nu e bagat in priza? Sper ca lucrurile astea sa se remedieze in cel mai scurt timp. E absurd faptul ca nu si-au dat seama ca si astea sunt o sursa importanta de venit. In locul lor as servi invitatilor un ceai, un covrig, o prajitura din partea casei. Si optiunea de a cumpara mai multe. De asemenea si programele respective ar trebui sa fie mai interactive. Occidentul si Statele Unite si-au dat seama de chestiunile acestea de mult timp si sunt convins ca daca ne uitam in registrul de incasari, barul si chestiile aditionale se bat daca nu chiar le-au intrecut pe cele din vanzarea biletelor.
A, si aviz celor care renoveaza si scenografului care se ocupa de lumini, reflectoare etc. Dupa ce le instalezi, aseaza-te in fiecare scaun al salii si vezi cum se vede de acolo. S-ar putea sa ai surprize; nu e ok sa te apleci de la balcon pentru a vedea toata scena doar pentru ca e montat in campul tau vizual un reflector care oricum nu e folosit, cel putin in piesa respectiva. Si care e faza cu scaunele care se aduc pentru a suplimenta locurile din sala? Something not right here.
Din experientele pe care le-am avut de-a lungul timpului, trebuie sa spun si cateva cuvinte despre o mica frustrare de-a mea. Si anume barul din cadrul teatrului (valabil si la opera, opereta si alte institutii gestionate de stat). Sunt ok cu faptul ca preturile sunt mai ridicate. E si normal sa fie, in regim de bar. Dar, si duminica, si acum 10-15 ani, produsele mi se par a fi invechite. Sunt tari, rancede si putine. Daca tot ai 100+ de oameni care vin la un spectacol de peste doua ore, la pauza simte nevoia sa rontaie ceva. De ce nu are o gama variata de produse de unde sa aleaga? De ce nu sunt sucurile si apa de la frigider -de multe ori chiar exista un frigider, care nu e bagat in priza? Sper ca lucrurile astea sa se remedieze in cel mai scurt timp. E absurd faptul ca nu si-au dat seama ca si astea sunt o sursa importanta de venit. In locul lor as servi invitatilor un ceai, un covrig, o prajitura din partea casei. Si optiunea de a cumpara mai multe. De asemenea si programele respective ar trebui sa fie mai interactive. Occidentul si Statele Unite si-au dat seama de chestiunile acestea de mult timp si sunt convins ca daca ne uitam in registrul de incasari, barul si chestiile aditionale se bat daca nu chiar le-au intrecut pe cele din vanzarea biletelor.
A, si aviz celor care renoveaza si scenografului care se ocupa de lumini, reflectoare etc. Dupa ce le instalezi, aseaza-te in fiecare scaun al salii si vezi cum se vede de acolo. S-ar putea sa ai surprize; nu e ok sa te apleci de la balcon pentru a vedea toata scena doar pentru ca e montat in campul tau vizual un reflector care oricum nu e folosit, cel putin in piesa respectiva. Si care e faza cu scaunele care se aduc pentru a suplimenta locurile din sala? Something not right here.
