Tuesday, June 24, 2014

Ce muzica mai ascultam? Indila - Mini world (album)

Candva muzica de limba franceza facea legea in Europa. Cantareti din toate tarile alegeau aceasta limba pentru single-uri; nici romanii nu au fost mai prejos, franceza fiind principala influenta. Totusi, in ultimii 25 de ani ne-am indepartat de francofilie in arta (muzica, film, literatura) si ne-am apropiat de influenta americano-englezeasca. Nu ar fi neaparat ceva rau; dar Franta ramane intodeauna o alternativa ce nu se supune trendului mondial si ma bucur ca de putin timp avem acces iarasi prin melodiile difuzate la radio (Maitre Gims, Stromae, Indila) si la altceva.  

Cunoscuta publicului larg prin single-ul "La dernier danse", melodie ce inca se afla in playlist-ul televiziunilor si posturilor de radio din Romania, Indila s-a lansat ca artist solo la o varsta destul de tarzie (30 de ani). Pentru cei familiarizati cu miscarea HipHop/RnB din Franta, au mai auzit-o colaborand cu diversi artisti din acea zona. Si nu a stat deoparte nici in partea de productie, compunand de asemenea pentru o seama de artisti din sfera aceasta. As face aici o mica paranteza pentru melodia "Dernier danse" (Ultimul dans, videoclip de exceptie): cred ca daca Franta ar fi participat (in primul rand) cu aceasta melodie la Eurovision, ar fi castigat. 

Nu-i cunosc originile (Franta a ajuns o natiune metisata in asa fel incat nimeni nu mai e autentic francez; nu ca ar fi ceva rau) si cu toate ca e la o simpla cautare pe net, prefer sa pastrez aura aceea de mister care se invaluie in jurul ei. Pare draguta, dar nici prea multe prim-planuri sau interviuri nu am vazut. Pana la urma vocea ne intereseaza, iar aici e in Hall of Fame. 

Probabil ca la originile sale are ceva influente orientale, pentru ca asta este sentimentul pe care mi-l trezeste cand ascult albumul. As merge pana acolo unde as zice ca m-ar fi trimis un pic inspre Ofra Haza. 

Nu e nevoie de mai mult de 10 piese pentru a demonstra talentul. Un album astral, extrem de binevenit intr-o industrie parca mult prea  electro. O poveste, un basm. Se vede setea ascultatorilor pentru melodicitate, pentru sunetul instrumentului si pentru emotia transmisa, pentru ca, ce e muzica altceva decat o rugaciune, o legatura ce ne apropie de divinitate. 


Friday, June 20, 2014

Pareri despre cupa mondiala din Brazilia 2014

Campionatul nu s-a terminat iar articolul asta consider ca e exact la momentul care trebuie, desi m-am gandit la el si inainte sa inceapa. Nu vorbesc despre organizarea si ce evenimente sociale si politice se intampla acolo, nu ca nu m-as pricepe :) dar ma rezum undeva unde sunt maestru :) adica doar la fotbal.

Favorita mea e Italia pentru ca-mi place la nebunie jocul lor. Cesare Prandelli a reusit sa transforme o echipa ce era deja o forta mondiala dar care practica un joc neprietenos spectacolului intr-una in care-ti face placere sa o urmaresti. Nu mai joaca anost, pe contra-atac, aparare maxima etc. Si pentru Buffon si Pirlo am un respect maxim; s-a vazut in meciul cu Anglia ce poate face cel de-al II-lea. Iar antrenorul, prin eleganta sa si stima pe care o poarta jocului de fotbol, mai are un merit, si anume acest jucator Mario Balotelli pe care a reusit sa-l imblanzeasca si sa-l faca eficient. Balotelli nu e un jucator pe care l-ai vrea la club. 

Alta favorita este Franta, prin prisma lui Frank Ribery care e accidentat si nu va prinde acest campionat mondial si prin antrenorul lor Deschamps, favoritul meu in aparare din echipa All Stars a jucatorilor pe care i-am prins. 

Din America de Sud simpatizez Uruguay-ul din mai multe motive. Primul ar fi ca i-am simpatizat dintodeauna, am fost fascinat de tara asta care e formata strict din descendenti ai emigrantilor europeni. E una dintre cele mai dezvoltate tari din lume, din toate punctele de vedere. Chiar de anul acesta a intrat o lege unica in lume, destul de controversata, dar care va urmata ca exemplu si de alte state. Sa nu uitam ca acolo exista o cultura a sportului fotbal, au doua titluri mondiale si au potential de a castiga. Alt motiv ar fi echipa pe care o au in prezent si s-a vazut aseara in meciul contra Angliei ce poate face un singur jucator. Mai sunt doi sau trei care pot face oricand diferenta. Oricand. Sa nu uitam ca un sigur gol e decisiv. 

Ar mai fi trei tari de mentionat: State Unite care chiar au o echipa buna si in urmatorii zeci de ani vor avea un cuvant greu de spus in fata "soccer"-ului mondial. Jurgen Kilnsmann, antrenorul lor era unul dintre favoritii mei cand eram mic (eu eram Kilnsmann de multe ori atunci cand ne asociam cu jucatori pe teren) si sunt acolo niste staruri in devenire. Ghana ar fi echipa din Africa cu cel mai mare potential. Iar Belgia sper sa faca o figura frumoasa prin prisma vedetelor pe care le au, si in special prin Vincent Kompany, fundasul nr.1 din punctul meu de vedere la ora actuala din Europa. 

Din ce am vazut pana acum, sunt trei echipe cu sanse reale de a castiga. Brazilia, tara gazda, care poate mai mult si toata lumea stie asta. Nu au un jucator de care sa nu fi auzit. Germania, eterna favorita, cu absente importante dar cu un Thomass Muller care este. Plus Olanda, cu cel mai bun atac pe care ti l-ai putea dori (van Persie si Robben) si care ar merita dupa trei finale pierdute (ultima acum patru ani) sa castige un titlu. Au si un joc frumos si nu cred ca s-ar supara cineva daca ei ar fi triumfatori la final. 

Thursday, May 29, 2014

TED: The new bionics that let us run, climb and dance

Am stat mult timp sa ma gandesc la ce ar trebui cu adevarat sa ne ocupe timpul. Sa o ardem aiurea ne pricepem cel mai bine, ca vine vorba de filme sau seriale (si aici se incheie pentru multi) sau literatura de doi lei, sunt convins ca cel putin 60% din timpul nostru liber se iroseste. 
Cred ca raspunsul corect ar fi cum sa facem sa avem o viata mai buna! Atat individual cat si ca societate pentru ca, pana la urma, nu traim de unii singuri. Cred ca in genul acestea de proiecte trebuie sa ne investim timpul. 


Iar ca fapt divers, doar imi inchipui ce implicatii ar putea avea asemenea proteze pentru armata sa zicem....


Monday, April 28, 2014

TED: Matthew Carter - my life in typefaces

Daca e duminica e TED si nu intamplator gasesc pe prima pagina o prezentare despre fonturi. In ultimul an am inceput sa devin din ce in ce mai interesat de fonturi, design, diferentele dintre serif si sans-serif, spatii etc. Si la cam atat se reduce cunoasterea mea despre ele, dar sunt intr-un continuu proces de invatare :) Consider ca este un aspect foarte important in prezentarea imaginii pe care vrei sa o proiectezi (desi inca nu se vede, nu am implementat vreun font special pe nici un blog de-al meu) si devine din ce in ce mai interesant pe masura ce acumulezi informatii. 

Thursday, April 24, 2014

Doua piese noi

Luna trecuta a fost destul de prolifica din punct de vedere muzical. Am avut un show la Calarasi (era loc de mai multa lume dar a meritat deplasarea) si au aparut doua piesa, ce e drept erau inregistrate din 2010-2011. Am spus astea in conditiile in care anul trecut a fost aproape mort din punct de vedere al activitatii mele muzicale. 
Prima, cu Estradda si Subsemnatu. Pe un beat produs de omul Dysher, colegul din proiectul Delicious Sounds, cealalta piesa lansata luna trecuta. S-au nimerit cumva, nu am planuit asta. Ideea e ca am ceva planuri interesante cu Delicious Sounds deci in curand... sa tot auzim. Click pentru a le asculta!!!

Sunday, February 16, 2014

jOBS (film 2013)

Cine o fi spus (sau mi-a ramas asa intiparit in minte) ca Ashton Kutcher (imdb spelling chek for that) e un actor de duzina. Poate filmele cretine in care a jucat (in afara de Butterfly effect). Nici serialele (punk'd, two and a half men) sau relatiile (Demi Moore) nu l-au ajutat prea mult. 

Avem nevoie de modele, avem nevoie de repere. Fiecare a avut pe cineva: majoritatea conducatorilor militari l-au avut pe Alexandru, Alexandru l-a avut pe Ahile (pe cine o fi avut Ahile ca model, asta nu mai stiu). Steve Jobs posibil sa fi fost foarte influentat de gandirea si geniul lui Einstein. Posibil; Bob Dylan mai degraba. Am mai discutat despre Jobs aici si aici.
Ba chiar m-am trezit zilele trecute ca urmaream cuvantarea pe care a tinut-o absolventilor de la Stanford in 2005 (inainte de a revolutiona cu adevarat lumea, prin introducerea iPhone-ului si a tabletelor).

Sunday, January 19, 2014

The internship (film)

Clasicul "cel mai bun film de pe anul asta". Noroc ca e ianuarie. Si totusi l-am savurat mult mai mult ca pe altele. O comedie despre care am auzit in treacat (ele au farmec mai mult cand le vezi cu prietenii) dar m-am decis sa ma opresc aseara asupra ei. 

Talk about product placement, tot filmul este despre Google si cat de mult vrei sa fii Google; genericul de sfarsit face toti banii. Am mai discutat despre google si o sa mai discutam si cu alte ocazii, insa acum ne vom opri doar la film. Caci, tot despre faimosul (la inceput doar) motor de cautare ce reprezinta si un ideael, un mod de viata (mai bun) la care aspiram si il luam ca model in special atunci cand suntem la pamant. Este vorba despre vise si motivarea pe care o ai in a le indeplini. 
Este vorba despre a fi mai bun (in ceea ce faci). Pentru ca pana la urma Google (si repet, tot ce inseamna, acum, nu mai e doar un motor de cautare) ne-a schimbat viata prin serviciile pe care le ofera; dar pana la urma ofera doar servicii ce vin in folosul oamenilor, iar noi suntem oameni.

Te invit sa urmaresti cu prima ocazie o comedie savuroasa despre doi agenti (exceptionali) de vanzari care raman fara slujbe (de fapt raman fara compania la care lucrau); comedie in stilul binecunoscut, cu multe aparitii surpriza. O poveste cu oameni despre oameni. E mai complicat, dar si mai frumos. 

Wednesday, January 15, 2014

Glossa

Cea mai intensa forma de exprimare a sentimentului de geniu, cat si un rezumat putin mai pragmatic al vietii l-am intalnit in Glossa. Cunoastem si pe buna dreptate trebuie sa cunoastem opera lui Eminescu (ce nume, unic). Nu-i inteleg pe contestatarii valorii sale, sunt absurzi. E normal sa sarbatorim si, cum epoca moderna ne indeparteaza de literatura si poezie, ca si exercitiu, macar azi sa mai lecturam o pozei de-a lui Eminescu. 

Tarziu am aflat de Glossa (pe cand doream sa fiu emcee repetam foarte mult poeziile sale pe instrumentale) si de atunci o recitesc odata la cateva zile. Cred ca o stiu si pe de rost dar nu vreau sa ma dau mare si sa ma incurc. Ce greseala am facut? Am cam luat-o prea in serios. Am trait o buna perioada de timp dupa Glossa, ghidat de invataturile ei. Cred ca nu era momentul atunci. Fiecare lucru la momentul sau; acum trebuie sa intineresec un pic :)  Lectura placuta.


Tuesday, January 14, 2014

Four brothers (film 2005)

Cand spun ca televizorul nu e prietenul meu, pai nu e. Pe acelasi digifilm intr-una din serile trecute ruleaza si filmul asta. Nu ca nu aveam o gramada de lucruri de facut (stai linistit, tot le dau de cap) dar asta e cam un clasic pe care nu cred ca l-am revazut in ultimii doi ani (daca nu ai sesizat cat de repede a trecut timpul, four brothers are cam 10 ani).

Actiune cat cuprinde, in momentul in care cei patru frati Mercer (doi albi, doi negri) revin in orasul unde au cerscut pentru a "investiga" moartea mamei adoptive, o persoana foarte apreciata de comunitatea locala si care ii infiase pe cei patru copii "problema" pe care nimeni nu prea ii vrea.
Odata ajunsi se pun pe "rupt de capatani" in stanga si in dreapta, punand in alerta aproape tot orasul. Odata inceputa investigatia, iese la iveala o poveste mult mai complexa decat o batranica impuscata din greseala in timpul unui jaf de supermarket. Nu te doare capul prea rau la film, are multe arme, batai, mafioti. Nu ar fi rau sa putem proceda si noi cateodata asa pentru a afla adevarul.