Sunt abonat de ceva vreme la newsletter-ul
ShortsUp. Nu stiu din ce motive nu am apucat sa merg la vreo proiectie. Asta pana sambata seara, sambata care cumva s-a facut libera (socotelile nu ies cum ti-ai dori intodeauna). Era seara scurt-mertrajelor de comedie, la cinematograful Scala. Cum "biletele" se dadeau cu o ora inainte a trebuit sa astept la o coada care mi-a amintit de cozile de pe vremea lui
Constantinescu la
Patria pentru
Star Wars I (am stat atunci la o coada care se formase de la Mec Romana).
Si am zis "bilete" pentru ca erau bratari colorate, asemenea celor care ti se dau in club sau la festivaluri. Deci, cumva fara loc si "fara numar" limitat (aparent au ramas oameni pe afara). In mintea mea, fiind un festival creat de/pentru tineri (nu cred ca e undeva asta target-ul, dar e corect), ma asteptam la o organizare mai bine pusa la punct. Asteptari inselate, deoarece: programul trebuia sa inceapa la opt si a inceput la 8:45 (sufiecient cat sa nu mai prinzi ultimul autobuz la intoarecere), coada de care vorbeam mai sus care nu se respecta, bufetul de la cinema care aparent era administrat de o firma de catering care servea pop-corn chio facut la microunde (good luck with that, cred ca au dat 4-6 pungi toata seara) si apa minerala statuta vanduta la suprapret. De asemenea, au avut proiectorul lor si propriul sistem de sunet (de ce au mai ales un cinema in cazul acesta?; nu-mi spune ca pentru acustica pe care o are Scala ca te scuip), sunet ce pe anumite frecvente dadea in distors, era suparator urechii si nici dialogurile nu erau usor de inteles/aprofundat.
Primele filme m-au facut sa-mi para rau de banii dati (mai ales ca la nici 500 de metrii, la Patria, rula J.Edgar). Mi s-a parut comic faptul ca au bagat o serie de clipuri cu fail-uri, oameni care cad de pe biciclete sau fac tot felul de lucruri care ar trebui sa fie hazlii. Rateu am zis. Dupa o neasteptata (de nimeni) pauza, au reusit sa dreaga treaba cu o succesiune de comedii in adevaratul sens al cuvantului, comedii care au starnit rasul, punctul culminant fiind unul chiar romanesc Stremt 89 despre un sat de undeva de prin judetul Alba, un sat neimportant din toate punctele de vedere. Vazut ca un pamflet, a fost punctul culminant. Mi-au mai placut cele doua filme americane, totusi cam vechi.
Proiectiile fiind de pe un
Mac, probabil un macbook, mi-a confirmat o teorie pe care am dezvoltat-o (mult overrated, am renuntat la
Apple) si aparent dadea cam acelasi erori care-mi dadeau si mie. Alt punct minus pe care as vrea sa-l subliniez ar fi,
traducerile. Aceleasi asteptari ca pentru festival le-as fi avut si pentru acest aspect. Am observat ca o singura persoana a semnat traducerile tuturor proiectilor; aparent cu
google translate -serviciu foarte ok de altfel-, dar stim cu totii diferitele sensuri pe care le capata anumite expresii din engleza.
Poate ca am fost asa rautacios pentru ca am asteptari mari de la evenimentele de genul acesta. Stiu ca e greu sa faci ceva in Romania, ca nu esti sprijinit, si pe langa faptul ca nimeni nu-ti intinde o mana de ajutor, nu ezita in a-ti pune bete-n roate. Iar chestiile de genul acesta trebuie sa fie plama data sistemului.